Una dintre cele mai vechi biblioteci ale lumii ascunde limbi pierdute de secole
O echipa de cercetători reînvie limbile pierdute ale lumii. Sunt mii de pagini cu texte șterse peste care s-a rescris.
Mănăstirea Sfânta Ecaterina din Alexandria, Egipt, găzduiește o bibliotecă antică, cu mii de manuscrise și cărți. Unele dintre ele ascund adevărate comori. Probabil cele mai interesante descoperiri sunt manuscrisele scrise în limbi obscure, care au fost uitate cu multe secole în urmă. Spre exemplu, două dintre textele șterse au fost inscripționate în albaneza caucaziană, o limbă vorbită de creștini în Azerbaidjan. Această limbă străveche mai există astăzi în câteva inscripții în piatră.
Alte texte au fost scrise într-un dialect defunct, un amestec de limbă siriacă și greacă. Acest dialect nu s-a mai folosit din secolul al XIII-lea, însă a mai fost descoperit de cărturari în secolul al XVIII-lea.
Manuscrisele cu mai multe pagini scrise sunt cunoscute sub numele de palimpseste, iar biblioteca deține aproximativ 130 de astfel de documente străvechi. Echipa care le cercetează și-a luat numele: Sinai Palimpsests Project. Pentru a descoperi textele vechi, cercetătorii au luminat de mii de ori fiecare pagină cu nuanțe diferit de culoare, după care au trecut informațiile printr-un algoritm capabil să distingă textele originale de cele rescrise.
“Aceasta a fost o întreagă comunitate de oameni care aveau literatură, artă și spiritualitate. Aproape toate acestea s-au pierdut, însă ADN-ul lor cultural există astăzi în cultura noastră, iar aceste texte le dau din nou un glas și ne învață de unde venim și cine suntem astăzi”, explica Michael Phelps, director al Early Manuscripts Electronic Library și liderul proiectului Sinai Palimpsests Project, pentru The Atlantic.
Începând cu 2011, cercetătorii au fotografiat 74 de palimpseste, adică un total de circa 6.800 de pagini. Echipa a avut și rezultate. Printre textele recent dezvăluite, care datează din secolele al IV-lea până în al XII-lea, sunt 108 pagini de poezii grecești necunoscute până acum și cu cea mai cunoscută rețetă, atribuită lui Hipocrat.